Strada Bolyai, care este în curs de renovare împreună cu alte câteva străzi din centrul oraşului, a fost pavată de executantul lucrării cu o soluţie unică evocând curbura spaţiului. „Este o soluţie unică, jucăuşă (…), un omagiu adus operei lui Bolyai, chiar pe strada din centrul Clujului unde s-a născut matematicianul” – a declarat vineri pentru agenţia ungară de presă MTI Emese Oláh, viceprimarul Clujului.

Cotidianul local Szabadság a fost prima care a atras atenţia asupra soluţiei ingenioase. Béla Gergely Rácz, consilier local şi reprezentantul grupului UDMR în consiliul local, a precizat în comentariile sale la imaginile care circulă pe reţelele de socializare că este vorba de o soluţie intenţionată.

După cum a explicat, ceea ce vede trecătorul este un „joc cu spaţiul”, o referire la teoria geometrică propusă de János Bolyai şi rusul Nikolai Ivanovici Lobacevski, care a introdus o nouă paradigmă, cea a geometriei hiperbolice. „Sperăm că istoria familiei Bolyai va fi povestită trecătorilor pe baza acestui pavaj de stradă” – a menţionat politicianul. Spre deosebire de alte mari personalităţi născute în oraş, cum ar fi Matia Corvinul, numele lui János Bolyai este mai puţin cunoscut în oraşul transilvănean, iar casa lui natală este ştiută doar de localnicii maghiari.

Municipalitatea transformă strada Bolyai, din apropierea pieţei Unirii, în stradă pietonală, alături de alte câteva străzi din centrul oraşului, iar lucrările de renovare – al căror termen a fost prelungit de mai multe ori – ar trebui să fie finalizate până la sfârşitul lunii aprilie.

János Bolyai (1802-1860), matematician transilvănean de renume mondial, a scris în urmă cu 200 de ani în celebra sa „scrisoare de la Timişoara”, adresată tatălui său, Farkas Bolyai, în care i-a relatat despre elaborarea unui nou sistem geometric, geometria neeuclidiană. Potrivit specialiştilor, descoperirea sa a contribuit la schimbarea concepţiei spaţiului, deschizând uşa pentru teoriile din fizica secolului XX şi aducând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea matematicii moderne în secolele XIX-XX.

Axioma paralelismului a fost investigată în aceeaşi perioadă şi de matematicianul rus Nikolai Ivanovici Lobacevski, cei doi fiind azi consideraţi creatorii geometriei neeuclidiene, denumită cel mai frecvent de literatura de specialitate ca „geometria Bolyai-Lobacevski”.