UDMR: drepturile minorităţilor sunt ştirbite în România

 

Bucureşti, vineri, 5 iulie 2019 (MTI) - Potrivit UDMR, noul Cod administrativ al României, adoptat de către guvern prin ordonanţă de urgenţă şi publicat vineri în Monitorul Oficial, ştirbeşte drepturile minorităţilor din România, iar faţă de dispoziţiile de până acum, reprezintă un regres.

Buletinul informativ de vineri al UDMR a trecut în revistă
principalele prevederi legate de folosirea limbii materne, care se
regăsesc în ordonanţa de urgenţă a guvernului, intrată în vigoare
imediat şi care urmează să fie dezbătută de parlament mai târziu.

Printre domeniile în care se înregistrează un regres, UDMR
menţionează ştergerea protecţiei drepturilor deja dobândite, faptul
că de acum încolo, documentele consiliilor locale vor fi publicate
numai în limba română şi că instituţiile publice vor fi obligate să
comunice şi în limba oficială a statului, inclusiv în localităţile
în care locuiesc minorităţi.

Privind drepturile deja dobândite, buletinul informativ
explică: în 2006, UDMR a reuşit să obţină ca în localităţile în
care proporţia minoritarilor ar scădea sub pragul de 20%,
comunitatea maghiară să nu îşi piardă dreptul de a folosi limba
maternă. Potrivit formei actuale a ordonanţei de urgenţă, acest
lucru este valabil numai până la validarea următorului recensământ
al populaţiei.

Din noua versiune a Codului, care intră acum în vigoare,
lipsesc unele dintre dispoziţiile privind lărgirea drepturilor
lingvistice, care în timpul pregătirii parlamentare a Codului, de
anul trecut, au fost deja adoptate de majoritatea parlamentară.

S-a eliminat articolul care ar fi garantat utilizarea limbii
materne în relaţia cu instituţiile statului şi acelor comunităţi
maghiare, care locuiesc în aşezări unde proporţia maghiarilor este
mai mică de pragul de 20% (de exemplu, la Cluj-Napoca).

Din varianta intrată acum în vigoare a Codului lipsesc acele
clarificări adoptate în timpul dezbaterii parlamentare, potrivit
cărora dreptul de a utiliza limba maternă se aplică şi
inscripţionării în mai multe limbi a denumirilor străzilor,
pieţelor şi parcurilor, respectiv şi comunicării cu societăţile de
utilităţi publice şi cu instituţiile locale care reprezintă în
teritoriu guvernul sau ministerele.

UDMR consideră ca fiind deosebit de periculoasă prevederea
conform căreia “interesul public naţional prevalează în faţa
interesului public local”. Întrucât nu există o definiţie exactă a
conceptului de interes public, se lasă loc la interpretări şi se
oferă cadrul propice pentru abuzuri, ceea ce pune în pericol nu
numai relaţia dintre majoritate şi minoritate, ci este dăunător şi
administraţiei publice în ansamblu, susţine UDMR.

În opinia UDMR, o ţară în care drepturile minorităţilor sunt
ştirbite, nu poate fi “o ţară model”.

“În 2019, în România, într-o ţară care se consideră a fi una
model în ceea ce priveşte problema minorităţilor, drepturile aflate
în vigoare ale minorităţilor sunt ştirbite. În ansamblu, faţă de
prevederile legale care s-au aflat în vigoare până acum, Codul
administrativ adoptat reprezintă un regres în domeniul drepturilor
minorităţilor”, se arată în comunicat, care îl citează pe liderul
senatorilor UDMR, Attila Cseke, fost membru în comisia specială
parlamentară care a elaborat varianta anterioară a Codului
administrativ al României.