UDMR: în privinţa drepturilor minorităţilor, noul Cod administrativ ne readuce în România anilor '90

 

Bucureşti, miercuri, 26 iunie 2019 (MTI) - Potrivit lui Attila Cseke, liderul senatorilor UDMR, Codul administrativ adoptat de guvern prin ordonanţă de urgenţă este inacceptabil, întrucât în privinţa drepturilor minorităţilor, întoarce România cu zeci de ani în urmă, în anii '90 ai secolului trecut.

Declaraţia membrului UDMR, care a făcut parte din comisia
specială parlamentară care a redactat versiunea anterioară a
Codului administrativ, este citată în buletinul informativ de
miercuri al Uniunii.

Deşi textul Codului administrativ adoptat în cadrul şedinţei de
guvern de marţi nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, UDMR
a aflat prin surse că din noua variantă a codului lipsesc unele
dintre prevederile aflate în vigoare şi care reglementează
utilizarea limbii materne a minorităţilor, precum şi unele dintre
drepturile suplimentare care la propunerea UDMR au fost anterior
adoptate în cadrul dezbaterii parlamentare.

“Guvernul consideră că România este o ţară-model în privinţa
drepturilor minorităţilor. În schimb, ordonanţa de urgenţă anulează
şi drepturile lingvistice deja dobândite, nişte drepturi care sunt
consacrate printr-o lege care este în vigoare de 13 ani”, se arată
în buletinul informativ al Uniunii, citându-l pe liderul
senatorilor UDMR.

Contactat telefonic de către agenţia ungară de presă MTI,
Attila Cseke a explicat: anul trecut, la ultima dezbatere
parlamentară, în proiectul Codului administrativ care urma să fie
un cadru legislativ unitar pentru funcţionarea administraţiei
publice, parlamentarii UDMR au reuşit să obţină adoptarea unor
clarificări şi drepturi suplimentare importante pentru maghiari, în
privinţa a cinci subiecte importante – printre care, privind
inscripţiile în mai multe limbi ale denumirilor străzilor, pieţelor
şi parcurilor, comunicarea cu autorităţile în limba maternă a
cetăţeanului şi interpretarea permisivă a legii. Dintre acestea,
însă, în noua variantă a Codului administrativ s-a mai păstrat doar
introducerea unor formulare tipizate în limba maternă, însă chiar
şi acceptarea acestora a fost mult îngreunată.

Potrivit politicianului UDMR, noul cod reprezintă un pas înapoi
în domeniul protecţiei minorităţilor, întrucât restricţionează şi
drepturile de utilizare a limbii materne aflate în prezent în
vigoare. A menţionat, ca exemplu, ştergerea prevederilor care
apărau drepturile deja dobândite, aflate în vigoare încă din 2006.
Acest lucru înseamnă că maghiarii pot pierde şi drepturile deja
dobândite în acele localităţi în care proporţia minorităţii în
cauză ar scădea sub pragul de 20%, aşadar ar trebui eliminate
plăcuţele bilingve din localităţile în care (în urma mutării unor
români, a plecării minoritarilor sau din cauza asimilării),
proporţia minorităţilor ar ajunge sub 20%. Conform noii variante,
protecţia drepturilor deja dobândite este valabilă numai până la
următorul recensământ, a explicat politicianul maghiar.

Un alt pas înapoi este că noul text prevede plăcuţe bilingve,
lucru care poate conduce la pierderea dreptului de a folosi o limbă
maternă în aşezări în care, potrivit tradiţiilor istorice, acestea
au fost amplasate în mai multe limbi – română, maghiară, germană,
sârbă.

La întrebarea MTI, dacă restricţionarea drepturilor
minorităţilor poate fi atribuit faptului că, înaintea alegerilor
europarlamrntare, UDMR a suspendat protocolul de cooperare
parlamentară cu partidele aflate la guvernare, Attila Cseke a
declarat: răspunsul ar trebui să vină din partea coaliţiei, dar în
orice caz, pentru UDMR este de neînţeles ceea ce s-a întâmplat.

Acesta a mai adăugat că ordonanţa de urgenţă va trebui
dezbătută şi de Parlament, astfel că, în principiu, poate fi
îmbunătăţită, însă până atunci, legea va fi în vigoare.

Guvernul României a adoptat, marţi, printr-o ordonanţă de
urgenţă o nouă versiune a Codului administrativ, după ce prima
variantă, adoptată anul trecut de Parlament, nu a reuşit să obţină
avizul de constituţionalitate, astfel că intrarea în vigoare a unei
noi variante pe calea obişnuită, a Parlamentului ar fi durat luni
întregi sau chiar un an.