Budapesta, luni, 17 decembrie 2018 (MTI) - Din ce în ce mai multe
ţări şi-au exprimat reţinerile cu privire la Pachetul ONU privind
migraţia globală, astfel încât numărul celor care îl resping ar
putea creşte - a declarat luni, la Budapesta, la audierea din faţa
comisiei parlamentare, ministrul ungar de externe şi comerţului
exterior.
Pe măsură ce tot mai multă lume citeşte şi ia în serios
pachetul privind migraţia globală, creşte şi numărul celor care îl
refuză – a declarat Péter Szijjártó în faţa comisiei pentru afaceri
externe.
Este de aşteptat ca la votul care va avea loc miercuri, cel
puţin 13 ţări să respingă documentul; în afara ţărilor membre ale
Grupului de la Vişegrad este vorba de Bulgaria, Letonia, Austria,
Statele Unite, Israel, Australia, Republica Dominicană şi Brazilia
- a spus şeful diplomaţiei ungare.
În ceea ce priveşte sprijinul acordat maghiarilor din Ucraina
Subcarpatică, ministrul ungar de externe a specificat că “nu există
nicio presiune internaţională, niciun interes geopolitic pe al
cărui altar să sacrificăm comunităţile etnice maghiare de dincolo
de graniţele Ungariei”.
Acesta a mai relatat că aliaţii occidentali exercită “o
presiune extraordinară” ca Ungaria să renunţe la dreptul său de
veto împotriva integrării Ucrainei în NATO. Însă statul maghiar va
menţine acest drept până când va înceta politica antimaghiară a
guvernului ucrainean – a afirmat Szijjártó, care a specificat şi
faptul că de la actualul guvern de la Kiev, acest lucru nu este de
aşteptat să se întâmple.
În privinţa consolidării economice a comunităţilor maghiare din
ţările vecine, ministrul ungar de externe a spus că aceste
comunităţi pot reprezenta resursele cooperării cu statul respectiv,
precum şi resurse ale politicilor naţionale.
Maghiarii din aceste zone au primit un sprijin de peste 60 de
miliarde de forinţi pentru dezvoltare economică, cea mai mare sumă,
38 de miliarde de forinţi, a ajuns în Voivodina – a explicat Péter
Szijjártó.
Despre politica naţională, acesta a spus că îşi asumă acea
decizie mult disputată, conform căreia în afara temelor
controversate, Budapesta caută cooperarea cu ţările vecine, ca
aceasta să confere încredere în rezolvarea conflictelor. Potrivit
ministrului există deja rezultate în acest sens.
În legătură cu problemele energetice, ministrul ungar a relatat
că s-a ajuns la un acord cu Gazprom cu privire la volumul şi preţul
gazelor naturale care urmează să fie livrate în 2019, respectiv s-a
convenit şi asupra acordului pentru 2020.
“S-a demonstrat că în Europa Centrală, subiectul securităţii
energetice va fi întotdeauna unul sensibil” – a spus Szijjártó,
adăugând că în vederea menţinerii securităţii energetice trebuie
discutat cu toată lumea.
“Trebuie să purtăm negocieri cu toată lumea, şi nici aici nu
este permis să acceptăm presiuni care ar fi orientate către
excluderea vreunei surse” – a spus. Nu de Ungaria depinde dacă
sursele de diversificare vor putea fi realizate – a adăugat
ministrul.
“Ceea ce se întâmplă în prezent în politica energetică
central-europeană arată că regiunea Europei Centrală este luată de
proastă” – a spus ministrul.
Cele mai mari companii energetice ale Europei de Vest, împreună
cu Gazprom, “proclamat ca fiind întruchiparea dracului”,
construiesc în cadrul celei mai mari investiţii energetice europene
ale ultimelor decenii şi care costă miliarde de euro, o nouă
conductă de gaze între Rusia şi Europa de Vest, ocolind Ucraina – a
arătat Péter Szijjártó.
