Budapesta, joi, 16 august 2018 (MTI) - Institutul Naţional de
Meteorologie (OMSZ) al Ungariei a primit joi la sediul din
Budapesta sistemul informatic care va deservi viitorul sistem de
protecţie anti-grindină.
Preşedintele OMSZ, Kornélia Radics a declarat că pentru
proiectul KlimAdat al serviciului meteorologic, care mapează
efectele schimbărilor climatice de pe cerul Ungariei, până la
finele anului 2020 au fost puse la dispoziţie 709 milioane de
forinţi din resurse naţionale şi comunitare. Din aceste fonduri au
fost folosite 300 de milioane de forinţi pentru extinderea şi
dezvoltarea super-calculatorului Apollo, achiziţionat în luna
ianuarie, cel pe care va rula sistemul informatic predat joi.
Secretarul de stat responsabil de mediu din cadrul Ministerului
ungar al Agriculturii (AM), András Rácz a subliniat că, tratând cu
prioritate schimbările climatice, Guvernul Ungariei a luat decizia
înfiinţării unui sistemul naţional de prevenire a daunelor
provocate de grindină, proiect pe care îl realizează Camera
Agricolă Naţională (NAK).
Rácz a adăugat că tratarea efectelor schimbărilor climatice nu
este doar o chestiune de viaţă şi asigurarea bunurilor, ci este
importantă şi din perspectiva sectoarelor economiei naţionale, de
exemplu agricultura, deoarece recolta este afectată de vreme.
OMSZ are o reţea de radare formată din patru staţii de radar,
iar potrivit unei decizii guvernamentale aceasta se va extinde anul
acesta cu încă o staţie ce urmează să fie construită. Drept urmare,
serviciul meteorologic al Ungariei va avea o acoperire naţională
din acest punct de vedere.
Zsolt Feldman, secretarul de stat responsabil de agricultură
din cadrul AM a declarat că seceta, inundaţiile, îngheţul,
furtunile şi gheaţa sunt potenţiale pericole pentru recolta din
Bazinul Carpatic, reduc cantitatea şi calitatea acesteia, ceea ce
reprezintă încasări şi venituri reduse pentru fermieri şi
producători, motiv pentru care riscurile rezultate din schimbările
de vreme trebuie reduse.
Esenţa sistemului de protecţie anti-grindină este că, în
momentul în care se anunţă un asemenea fenomen meteo, în aer sunt
dispersate particule de iodură de argint cu acetonă, substanţă
care, odată ajunsă în nori previne formarea de cristale de gheaţă
de mărimi mai mari.
